Astăzi, Parlamentul României a tăcut preț de câteva clipe pentru că au intrat pe ușă învățătoarele din Bistrița-Năsăud. Ele sunt femeile care țin viitorul în palme, cu o delicatețe pe care nicio lege nu o poate descrie.
Poate că noi votăm legi, dar ele votează, în fiecare dimineață, pentru destinul copiilor noștri și…nu greșesc niciodată.
Le mulțumesc pentru vizita lor, dar mai ales pentru curajul lor tăcut, pentru răbdarea și dăruirea care nu se văd în statistici.
Am depus în această săptămână un proiect de lege care să sprijine activitățile educative și culturale. Astfel, cadrele didactice din învățământul preuniversitar și universitar atunci când însoțesc grupuri organizate de elevi sau studenți pe teritoriul României în scop educativ. beneficiază de acces gratuit la
a) muzee, case memoriale și expoziții permanente ori temporare;
b) monumente istorice, situri arheologice și instituții culturale publice;
c) grădini botanice, grădini zoologice.
România este, oficial, membră a Agenției Spațiale Europene(ESA) din 2011.
Cu toate acestea din noiembrie 2025 ne vom uita pe YouTube la ce întâmplă în cadrul ESA pentru că România încă nu și-a plătit cotizația.Și din cauza acestei simple, dar dureroase realități, nu mai putem trimite echipe de cercetare, nu mai putem participa la misiuni spațiale. România dacă vă vine sau nu să credeți are propriile experimente la bordul Stației Spațiale Internaționale.
Nu mai putem visa oficial că am putea avea, într-o zi, un astronaut român sub steagul Uniunii Europene.România este în pericol să devină o țară spectator la propria șansă de a fi relevantă.
Când alte state își cresc industrii spațiale, noi….alegem să nu mai fim parte din efortul comun al științei europene.
Cercetarea spațială nu e un moft!!! Este vârful de lance al tehnologiilor care se întorc pe Pământ — în medicină, energie, comunicații, transporturi.Nu mai departe de cutiile pentru mâncare Tupper ware(sper să nu fi greșit numele), salteaua cu spumă de memorie, stațiile walkie talkie și multe altele au fost astfel inventate.
Fiecare euro investit în ESA aduce între înzecit înapoi prin inovație, industrie și know-how.
Dar mai trebuie să vrem!!!
Mai trebuie să înțelegem că visul spațial european nu este o poveste science-fiction, ci o oportunitate economică, educațională și strategică.
Și că un stat care nu-și plătește cotizația la cercetare este ca un elev genial care lipsește de la examen pentru că nu are bani de autobuz.
România trebuie să redevină parte activă în ESA
nu doar prin semnături, ci prin prezență, idei, laboratoare, echipe, școli.
Pentru că locul nostru nu este la marginea mesei,
ci acolo unde se scrie știința viitorului.
P.S. În 2018 micii robotiști Esentza Junior au fost primiți la Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele(România). Am văzut cu câtă pasiune le-au vorbit copiilor și am simțit mândria cu care cercetătorii de aici reprezentau România la programele ESA
Dacă vrei să descoperi frumusețea adevărată a județului Bistrița-Năsăud, pornește la drum pe unul dintre cele mai spectaculoase trasee cu drum asfaltat:
Uriu – Ilișua – Dobric – Căianu Mic – Dumbrăvița – Spermezeu – Borleasa – Târlișua – Agrieș – Agrieșel – Breaza – Purcărete – Negrilești – Ciceu Giurgești – Reteag
De la câmpia liniștită de la Uriu până la dealurile înverzite din Târlișua și priveliștile de poveste din Breaza și Negrilești, acest traseu este o odisee a satului românesc curat și frumos.
Peisaje care te opresc din drum, oameni care îți zâmbesc sincer și o liniște care valorează mai mult decât orice city break. 
Timpul trece, dar amintirile rămân.
Astăzi, la Școala din Târlișua, s-au reunit după 60 de ani primii absolvenți ai clasei a VIII-a, promoția care a pus temelia unei generații de oameni harnici, demni și frumoși la suflet.
Privind în ochii acestor foști elevi, astăzi bunici și străbunici, ai impresia că vezi istoria vie a satului: chipuri senine, povești despre dascăli, manuale, emoții, dar mai ales despre puterea educației care schimbă destine.
Felicitări celor care au făcut posibilă această revedere.
Astăzi am fost prezent în cadrul a două instituții importante: Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud și Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.
Am avut parte de discuții constructive și aplicate, axate pe identificarea de soluții concrete pentru eficientizarea activității instituționale.
Am preluat o serie de idei valoroase care pot sta la baza unor inițiative legislative.
Am inițiat o lege care permite participarea online sau hibrid în programul „A doua șansă” — pentru ca adulții care nu au reușit să termine școala(clasele primare și/sau gimnaziul) la timp să o poată face legal, organizat și modern.
Inițiativa legislativă se adresează celor care:
locuiesc departe de școala organizatoare;
au un program de muncă care nu le permite prezența zilnică;
se confruntă cu probleme medicale sau dizabilități;
au alte motive întemeiate, justificate în scris.
Participarea online nu se face automat ci școala decide și aprobă fiecare caz, pentru a menține seriozitatea și calitatea programului.
Este o lege despre responsabilitate și șansă reală, nu despre formalități, o lege pentru cei care vor să învețe, dar nu pot fi mereu în bancă.
Legea a început parcursul legislativ în Parlamentul României și am speranța că ea va fi adoptată și va deveni un sprijin real pentru cei amintițì mai sus.
Programul „A doua şansă”(clasele I-VIII) se organizează separat de învățământul clasic.
Astăzi, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, activitate bancară și piață de capital din Senatul României, am participat la întrevederea cu domnul Valdis Dombrovskis, comisar european responsabil de economie, productivitate și implementarea politicilor fiscale la nivelul Uniunii Europene.
Îi mulțumim domnului comisar european pentru prezență și pentru dialogul deschis.
Legea Majoratului Online, protecție reală pentru copiii României în mediul digital!
Senatul României, în calitate de primă camera sesizată, a adoptat Legea Majoratului Online. Este vorba despre o inițiativă legislativă care introduce acordul parental verificabil pentru toți minorii sub 16 ani care accesează servicii și platforme online.
Scopul legii este de a proteja copiii de conținutul dăunător și de a oferi părinților control asupra activității digitale a minorilor.
Proiectul transpune prevederile europene din Regulamentul GDPR și Digital Services Act (DSA), interzicând publicitatea bazată pe profilarea minorilor și obligând platformele să eticheteze conținutul în funcție de vârstă. Furnizorii care nu respectă legea pot fi sancționați cu amenzi de până la 0,4% din cifra de afaceri sau chiar cu suspendarea activității în România.
Internetul trebuie să fie un spațiu al cunoașterii, nu al pericolelor. Legea Majoratului Online pune România în rândul statelor europene care protejează copilăria în era digitală și oferă părinților instrumente clare de control și siguranță. Este o lege despre responsabilitate, educație și viitor.
Proiectul se află acum la Camera Deputaților, care va lua decizia finală în privința acestei legi.
