Blog with Left Sidebar

Primărița comunei Țelița(R. Moldova), doamna Rodica Rusu, a efectuat o vizită de documentare în orașul Beclean și la complexul balnear Băile Figa, unde a analizat investițiile și proiectele de dezvoltare implementate aici.

Domnia sa a apreciat rezultatele obținute de administrația locală din Beclean, care a reușit să transforme orașul într-un model de bune practici în ceea ce privește turismul, infrastructura și modernizarea serviciilor publice.

Astfel de schimburi de experiență consolidează colaborarea între comunități și creează noi oportunități de dezvoltare la nivel local și regional.

Pentru elevi, părinți, profesori și întreaga comunitate școlară – respect, admirație și încurajare. Pentru că, indiferent de denumire, școala rămâne acolo unde este iubire de carte, de oameni și de viitor.

Știu că este greu. Când ai dăruit, ai construit, ai format generații… și te trezești, peste noapte, cu numele schimbat și inima răvășită, este firesc să doară. Înțeleg durerea dascălilor care simt că munca lor a fost pusă între paranteze. Că după atâta trudă, cineva, de sus, a tras o linie și a spus: „de astăzi este altfel”.

Este ca și cum ai fi fost pedepsit fără vină. Ca și cum, în loc de recunoștință, ai primit… comasare.

Și în multe locuri, paradoxul doare și mai tare: nu există nicio economie pentru că postul de director devine director adjunct.

Și totuși… iubirea pentru copii nu ne-o pot comasa. Pasiunea pentru educație nu a fost trecută în subordinea vreunui act administrativ.

Așa că, îmbărbătează-te, dragă DASCĂLULE!

Ai grijă copiii, chiar și în furtună și fă ceea ce ai făcut mereu: ține școala vie în sufletul lor.

Poate mai obosit, poate mai rănit, dar în mod ogligatoriu mai hotărât.

Vor veni și vremuri în care vom fi conduși de oameni care nu doar administrează școala, ci o și iubesc.

Până atunci, dragă DASCĂLULE, tu ești cel care ține vie școala!

#SolidaritatePentruDascali#RespectPentruEducatie

Împreună cu alți colegi senatori am depus o inițiativă legislativă pentru înființarea unei platforme pentru „crearea unui cadru legal pentru reutilizarea, redistribuirea și valorificarea eficientă a bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sau administrarea instituțiilor publice, în vederea reducerii cheltuielilor bugetare și creșterii transparenței în utilizarea patrimoniului public.”

Într-o perioadă în care România se confruntă cu presiuni bugetare serioase, statul trebuie să dea dovadă de responsabilitate, nu doar prin tăieri de cheltuieli, ci prin înțelepciune în utilizarea resurselor pe care deja le are.

Inițiativa legislativă privind reutilizarea și valorificarea bunurilor excedentare ale instituțiilor publice pornește de la un principiu simplu, dar adesea ignorat: statul trebuie să învețe să-și folosească resursele în comun, cu responsabilitate și solidaritate instituțională.

Nu este firesc ca o școală să ducă lipsă de mobilier sau echipamente IT, în timp ce o altă instituție are acele bunuri stocate, nefolosite, de ani de zile. Nu este normal ca unele clădiri publice să fie abandonate, în timp ce altele plătesc chirii sau investiții inutile.

Prin această lege:

Instituțiile publice sunt încurajate – și obligate – să colaboreze;

Resursele excedentare devin resurse disponibile pentru cei care au nevoie;

Eficiența administrativă nu mai este o opțiune, ci o obligație;

Se creează o cultură a reutilizării, în locul celei a acumulării inutile sau a risipei.

Este o lege despre bun simț administrativ, dar și despre solidaritate între instituții. Într-un stat modern, digitalizat și responsabil, nicio resursă publică nu ar trebui să stea degeaba, în timp ce altă instituție o caută disperată.

Această lege pune bazele unui mecanism prin care statul învață să fie partener cu el însuși.

Inițiativa legislativă prevede ca „toate instituțiile publice au obligația de a încarca trimestrial situația bunurilor excedentare în PNRPP. Accesul la platformă este gratuit și transparent pentru toate instituțiile publice și pentru publicul larg.”

Împreună cu alți colegi senatori am depus o inițiativă legislativă pentru înființarea unei platforme pentru „crearea unui cadru legal pentru reutilizarea, redistribuirea și valorificarea eficientă a bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sau administrarea instituțiilor publice, în vederea reducerii cheltuielilor bugetare și creșterii transparenței în utilizarea patrimoniului public.”

Într-o perioadă în care România se confruntă cu presiuni bugetare serioase, statul trebuie să dea dovadă de responsabilitate, nu doar prin tăieri de cheltuieli, ci prin înțelepciune în utilizarea resurselor pe care deja le are.

Inițiativa legislativă privind reutilizarea și valorificarea bunurilor excedentare ale instituțiilor publice pornește de la un principiu simplu, dar adesea ignorat: statul trebuie să învețe să-și folosească resursele în comun, cu responsabilitate și solidaritate instituțională.

Nu este firesc ca o școală să ducă lipsă de mobilier sau echipamente IT, în timp ce o altă instituție are acele bunuri stocate, nefolosite, de ani de zile. Nu este normal ca unele clădiri publice să fie abandonate, în timp ce altele plătesc chirii sau investiții inutile.

Prin această lege:

• Instituțiile publice sunt încurajate – și obligate – să colaboreze;
• Resursele excedentare devin resurse disponibile pentru cei care au nevoie;
• Eficiența administrativă nu mai este o opțiune, ci o obligație;
• Se creează o cultură a reutilizării, în locul celei a acumulării inutile sau a risipei.

Este o lege despre bun simț administrativ, dar și despre solidaritate între instituții. Într-un stat modern, digitalizat și responsabil, nicio resursă publică nu ar trebui să stea degeaba, în timp ce altă instituție o caută disperată.

Această lege pune bazele unui mecanism prin care statul învață să fie partener cu el însuși.

„Toate instituțiile publice au obligația de a încarca trimestrial situația bunurilor excedentare în PNRPP. Accesul la platformă este gratuit și transparent pentru toate instituțiile publice și pentru publicul larg.”

La sediul Senatului României, culoarea prinde glas prin pensula artiștilor bistrițeni. În aceste zile, holurile instituției capătă o lumină aparte, găzduind o expoziție de pictură dedicată talentului autentic născut în inima Ardealului.

Artiști plastici din Bistrița-Năsăud își expun lucrările într-un cadru care onorează creativitatea și rădăcinile culturale ale României. Fiecare tablou spune o poveste, transmite o emoție și aduce, în inima deciziei politice, un suflu de sensibilitate și inspirație.

Această inițiativă nu este doar un gest de promovare culturală, ci și o recunoaștere a valorii pe care o aduc artiștii locali în patrimoniul artistic național. Le suntem recunoscători pentru curajul de a visa în culori și de a împărtăși cu noi frumusețea pe care o văd în lume.

Nu este vorba doar de hârtii, ci de dialog, idei, legi și decizii care chiar schimbă România. Programul de internship al Senatului este locul unde tinerii pot învăța cum funcționează politica fără filtre, cum se scrie o lege, cum se apără interesul public… și cum se rezistă la cafele tari și argumente și mai tari.

Eu cred în tinerii implicați. Pentru ei, este o șansă. Pentru România, este o investiție.Generația care vine din urmă nu trebuie doar să observe democrația ci trebuie să o modeleze.

#InternshipSenat#TineriPentruDemocrație#PoliticaTransparentă

Când știința iubește natura, se naște viitorul:

Proiectul Smart 4 Nature e mai mult decât o inițiativă – e o punte între cunoaștere și grijă față de mediu. Aici, copiii învață cum pot folosi tehnologia pentru a proteja pădurile, a înțelege clima și a construi o lume mai curată.

Vizitați www.smart4nature.ro și descoperiți cum știința devine aliatul planetei.

Planeta nu are nevoie de eroi… ci de oameni educați!

#Șieuț

#VamaBuzăului

#OameniFaini

Comuna Giurgești din județul Bistrița-Năsăud e dovada vie că dezvoltarea începe cu seriozitate și voință.

Drumuri modernizate, rețele de apă și canalizare extinse, investiții în școli, iluminat public eficient și proiecte de digitalizare – toate vin să arate că, la Giurgești, fiecare leu cheltuit spune o poveste de progres.

Poate cea mai importantă investiție este în încredere.Oamenii simt că sunt ascultați, implicați și respectați.Vasile Iuga este mai mult decât un primar: este un gospodar adevărat, un om al locului, care își cunoaște comunitatea și muncește cot la cot cu ea. Cu discreție, dar cu rezultate clare.

Giurgeștiul de azi e o promisiune ținută. Iar Giurgeștiul de mâine – o poveste care merită urmărită.

Astăzi sărbătorim energia, curajul și visurile celor care încă mai cred că pot schimba lumea.

Tinerii nu sunt doar viitorul – sunt prezentul care mișcă lucrurile înainte.

La mulți ani tuturor tinerilor care aleg să rămână implicați, curajoși și liberi!România are nevoie de voi. Și merită să creadă în voi.

După mai bine de trei decenii de așteptare, statul român face un pas important pentru a îndrepta o nedreptate istorică. Românii care, înainte de 1990, au depus bani la CEC în vederea achiziționării unui autoturism Dacia, dar nu au mai primit nici mașina, nici banii înapoi, vor fi despăgubiți.

Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 476/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 344/17.04.2025, fiecare deponent eligibil va primi 21.719,29 lei (aprox. 4.370 euro) sub formă de titlu de stat, cu scadență la data de 23 iunie 2025. Plățile vor fi realizate prin intermediul BRD – Groupe Société Générale, banca desemnată să gestioneze acest proces.

Această măsură se adresează exclusiv persoanelor fizice care au depus bani la C.E.C. înainte de 1 ianuarie 1990 pentru achiziția unui autoturism și care pot dovedi acest lucru prin documente.

Cei care consideră că sunt îndreptățiți, dar nu au fost notificați, sunt sfătuiți să contacteze sucursala BRD corespunzătoare sau Ministerul Finanțelor pentru clarificări.

Este un gest necesar, chiar dacă întârziat, prin care statul își recunoaște o parte din obligațiile morale și financiare față de cetățenii care și-au pus încrederea în sistemul de atunci.

Respect pentru răbdarea acestor oameni. Respect pentru fiecare leu depus cu speranță, într-o vreme în care speranțele valorau enorm.